Topul țărilor care cumpără cel mai mult aur, băncile centrale au făcut investiții masive. BNR tot vinde din rezerva națională 20 de ani
Într-un context economic global incert, băncile centrale din întreaga lume au început să investească masiv în aur, considerat un activ de refugiu și stabilitate. Potrivit unui studiu realizat de Invesco în 2023, 96% dintre băncile centrale recunosc aurul drept cea mai sigură investiție, iar achizițiile masive din ultimii ani confirmă acest lucru. Cu toate acestea, România se află într-o poziție diferită, Banca Națională a României (BNR) nefiind activă pe piața achizițiilor de aur în ultimele două decenii.
Achiziții record de aur la nivel global
Anii 2022 și 2023 au fost martorii unor achiziții record de aur din partea băncilor centrale, cel mai ridicat nivel din ultimele aproape șase decenii. Estimările Tavex indică o achiziție cumulată de aproximativ 2.600 de tone de aur în această perioadă, ceea ce echivalează cu peste 28% din aurul extras la nivel global. Dintre țările cele mai active pe piața aurului se remarcă China, Turcia și Polonia.
Banca Populară a Chinei a achiziționat 316 tone de aur, iar Banca Centrală a Turciei a adăugat 197,5 tone la rezerva sa. De asemenea, Banca Națională a Poloniei și-a extins rezervele cu 167 de tone, depășind astfel chiar și rezervele Băncii Angliei. Pentru aceste țări, aurul nu este doar o investiție, ci și o modalitate de protecție și independență economică, mai ales într-un context geopolitic tensionat.
România și strategia diferită a BNR
În contrast cu această tendință globală, BNR nu și-a mai extins rezervele de aur din 2002, când a achiziționat aproximativ 100 de kilograme. Mai mult, între 2003 și 2019, România a vândut 1,6 tone de aur. În prezent, rezervele de aur ale BNR reprezintă aproximativ 10% din totalul rezervelor internaționale ale țării, un procent considerat modest comparativ cu strategiile adoptate de alte bănci centrale.
Această diferență de abordare poate ridica semne de întrebare, având în vedere contextul internațional și riscurile economice globale. În timp ce multe țări își sporesc rezervele pentru a-și asigura stabilitatea financiară și a reduce dependența de dolarul american, România pare să mențină o abordare mai conservatoare.
Creșterea cererii globale și prețul aurului
Pe lângă achizițiile băncilor centrale, cererea de aur din partea populației și a investitorilor privați a crescut semnificativ. China și India sunt lideri în cererea pentru bijuterii din aur, iar industria bijuteriilor reprezintă aproximativ jumătate din cererea globală totală. De asemenea, piețele financiare din SUA domină cererea de aur „pe hârtie” prin intermediul ETF-urilor, care dețin aur în valoare de peste 125 de miliarde de dolari.
Prețul aurului a crescut cu 41% în ultimele 12 luni, pe fondul tăierilor de dobânzi din SUA și a incertitudinilor economice din Europa. Pentru investitori, aurul rămâne o opțiune atractivă de protecție împotriva volatilității pieței și a devalorizării monedelor.
Concluzie: aurul, o investiție de încredere sau o alegere strategică?
În timp ce multe țări își măresc constant rezervele de aur ca măsură de securitate și independență financiară, România a ales o strategie diferită, menținând un nivel redus al rezervelor. Această abordare conservatoare poate fi riscantă în fața creșterii incertitudinii globale, iar timpul va arăta dacă BNR va decide să își ajusteze strategia pentru a răspunde mai bine la contextul economic mondial